Tag Archive: vadi rus


cutremur-2009UNDE M-A PRINS CUTREMURUL…

Stii cum e sa se miste baia cu tine, in timp ce te barbieresti? Daca nu cunosti senzatia, petrece la fel de mult timp in baie ca mine si cu siguranta vei avea ocazia sa te prinda urmatorul cutremur acolo. In prima secunda, la replica mai mica, am avut senzatia ca se desprinde oglinda din perete, pentru ca tocmai ma sprijinisem cu o mana de ea, sa ma apropii mai mult sa vad toate firicelele de sub spuma de ras. Dupa alte cateva secunde, la replica mai mare, baia a inceput sa devina la fel de elastica precum spatiul de trecere dintre vagoanele de metrou (burduful), asa incat sa ma fi vazut cu spuma pe fatza gen Mos Craciun si prosopul in jurul mijlocului cum sar ca din arc si ma asez sub grinda care traverseaza tavanul sufrageriei. Blocul de pe Stefan cel Mare duduia din toate incheieturile, lustra se clatina ca batuta de vant si cainele latra cat il tineau plamanii, crezand ca bate cineva la usa. Imaginati-va urmatorul tablou: WHO’S YOUR DADDY IN MOMENTE CHEIE ALE VIETII: Sangele mi se urcase in cap de-ai fi zis ca statusem cel putin 3 zile la soare, prosopul imi cazuse, cu o mana prinsesem cainele de zgarda, sa fiu sigur ca e langa mine, iar cu cealalta inca tineam lama de ras in mana, uitandu-ma stupefiat la lustra care se misca mai ceva ca in reclama aceea la Rom. Iar prin mintea mea, in permanenta se invarteau intrebarile “daca se inteteste replica, ce fac? Cate grade o avea pe Richter?”
Pentru un japonez, 5.3 pe scara Richter nu inseamna nimic. Daca ar fi fost un japonez cu mine in casa in acele momente, s-ar fi uitat la mine ca la un nebun, citind in continuare la fel de relaxat din revista Tokyo Magazine. Dar pentru un om care la cutremurul din ’77 era in burta mamei si care acum il traia pe propria piele pe primul din viata lui, acesta parea cel putin Apocalipsa, The End of Days.

DON’T BE MEDIOCRES! AIM HIGHER THAN YOU CAN GET !

Era sfarsitul iernii, februarie 1999. Trecusera asadar doua luni din ultimul an al vietii noastre pe Pamant… conform zvonurilor referitoare la apocalipsa din 2000. Locuiam in Pitesti de putina vreme, dupa ce in ultimii doi ani batusem drumurile intre Domnesti si Mioveni (aflate tot in Arges), unde ma indeletnicisem cu meseria de DJ-MC. Jack, patronul discotecii din Mioveni, unde lucram atunci ca DJ rezident, isi deschisese in primavara aceea un al doilea loc de dans si voie buna, in Pitesti, in buricul targului, vis-a-vis de hotel Muntenia. Intr-o buna zi a venit sa imi spuna ca i-au ajuns la urechi informatii despre un nou post de radio ce avea sa fie deschis in Pitesti si ca ar fi timpul sa mai fac si altceva pe langa prestatia din clubul lui. Am realizat in scurta vreme ca omul acela avea sa imi deschida un nou drum. Fara niciun pic de egoism generat de teama ca si-ar putea pierde DJ-ul rezident din club, Jack a aflat data si ora casting-ului de DJ-i, asigurandu-ma ca voi face treaba buna. Ceea ce s-a si intamplat. Jack a fost omul care mi-a dat un motiv sa ma mut in Pitesti. Si iata-ma in aprilie ’99 Dj la Radio 21 de acolo. Pe care l-am “tradat” vreo 5 luni mai tarziu, in urma propunerii de a lucra la un alt post nou, Radio Contact Pitesti. Pe care l-am “tradat” aproape 2 ani mai tarziu, cand am primit o propunere si mai mare: Radio 21 Bucuresti. Deloc suparat ca am parasit Radio 21 Pitesti cu doi ani in urma, Dan Ghibernea, patronul Radio 21, Europa FM si Radio Total din acea vreme, mi-a facut propunerea de a lucra in Bucuresti, oferindu-mi de 3 ori mai multi bani decat castigam la Contact Pitesti + decontarea drumurilor de naveta Pitesti-Bucuresti. Nici acum nu inteleg de ce am avut nevoie de mai bine de o saptamana sa ma hotarasc, timp in care cei din Bucuresti ma sunau aproape zilnic sa ma intrebe cand vin. Si pana la urma s-a intamplat, la 1 martie 2001. Ghibernea a fost omul care mi-a dat un motiv sa ma mut in Bucuresti; un an si jumatate mai tarziu, in vara lui 2002, dupa ce ma saturasem de atata naveta. La Radio 21 Bucuresti am lucrat aproape 2 ani si jumatate. Gasca s-a spart in 2003 in vara. Ghibernea vanduse de ceva vreme radiourile. Vadi, mana lui dreapta de la Radio 21, plecase si el. Am urmat eu impreuna cu Huidu, Gainusa, Cristi Nitzu, dr. Cristian Andrei, Ana-Maria Naie de la Stiri si Kuky de la Productie. Ni s-au alaturat, de prin alte parti, Andreea Berghea, Vali Barbulescu, Andu Campu si Sorin Mocanu, pentru ca impreuna sa transformam Radio Contact Romania in KISS FM ROMANIA. S-a intamplat pe 5 noiembrie 2003, chiar de ziua mea: prima emisie Kiss FM. Despre jobul de la Kiss cititi intr-un alt articol. :)

DON’T BE MEDIOCRES! AIM HIGHER THAN YOU CAN GET!